Noutăţi
- Program de activităţi ASCOR Iaşi 15 - 21 mai 2012
- Conferinţa “Ai copil. Învaţă să fii părinte!”
- Conferința: Medicină între sarcină și contracepție
- Program de activităţi ASCOR Iaşi 8 - 14 mai 2012
- Campionat de fotbal studenţesc: "Mişcare şi prietenie"
- Conferinţă: Suflete, înviază mereu!
- Program de activități ASCOR 1 - 7 mai 2012
- Conferință: Teamă și bucurie în lumina Învierii
Asociaţie
- Prezentare
- Statut
- Comitet
- Departamente
- Filiale
- Contact
Multimedia
Ultimele poze
Arhiva filme
| Despre situația românilor din Ucraina |
 |
 |
Moto: „De la Nistru pân' la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate.” (M. Eminescu -Doina) În cele ce urmează prezentăm un scurt interviu cu George Bodnăraș, un tânăr student din Cernăuți, realizat în luna martie 2010 cu scopul de a cunoaște mai îndeaproape situația românilor care trăiesc la ora actuală în Ucraina și o parte din problemele cu care se confruntă ei precum și măsura în care statul român vine în sprijinul lor. R: Doamne ajută, George! În primul rând, spune-ne câteva lucruri despre tine, foarte pe scurt. G: Sunt George Bodnăraș, sunt student la Facultatea de Științe Politice din Cernăuți, anul IV și sunt unul dintre studenții români care nu și-au pierdut identitatea și conștiința națională, adică suntem români acolo și luptăm pentru apărarea românismului.[...] Din păcate acum nu prea putem face multe chestii legate de religie pentru că nu avem binecuvântare, adică nu avem biserică românească. Sunt biserici care slujesc în limba română dar se supun la Moscova și nu au o susținere financiară... Asta e problema și sunt foarte bucuros că am luat legătura cu Ascor din România și putem colabora, putem face un schimb de experiență etc. R: Aș vrea să-mi spui, tot așa, în câteva cuvinte, care este situația românilor din Ucraina, din nordul Bucovinei, din nordul Maramureșului, din sudul Basarabiei, mai sunt comunități de români? G: Sigur, și sunt comunități destul de mari însă nu există o legătură între dânșii... între noi, adică. Și nu suntem consolidați (uniți - n.r), la fel cred, ca și românii din România. Din câte știu, românii din nordul Maramureșului sunt mai consolidați ca noi pentru că au asociații - de exemplu Dacia și altele, însă ei nu sunt ortodocși. De asta nu putem fi noi uniți. Sunt uniați majoritatea, protestanți, greco-catolici etc. R: George, există publicații în limba română în Ucraina, învățământ în limba română? G: Sigur că există, sunt cam 80 de școli în limba română numai că, din păcate, statul ucrainean duce acum o politică de deznaționalizare și au început să apară tot mai multe școli mixte de limbă română și limbă ucraineană, care, pe parcurs, vor trece complet la limba ucraineană de predare. Publicații sunt, sunt reviste. Mă rog, o revistă, Glasul Bucovinei, la care redactor șef este doamna Alexandrina Cernov, membră de onoare a Academiei Române, și sunt ziare. De statul ucrainean este finanțat doar un ziar, Concordia, și de minoritatea noastră românească sunt finanțate ziare ca Zorile Bucovinei și Libertatea Cuvântului. Și sunt și ziare locale, adică la nivel raional, nu regional, ca Gazeta de Herța și altele. R: Am înțeles, dar limba română se mai vorbește curent în regiunea Bucovinei? G: Sigur, se vorbește. Vreau să spun, nu [doar] în regiunea Bucovinei, în regiunea Cernăuți, care întrunește nordul Basarabiei, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Și aici se vorbește limba română. Se vorbește în toate aceste trei regiuni istorice, însă se vorbește la un nivel conversațional, nu la un nivel literar. Adică nu e o limbă română clară. Însă foarte pozitiv este faptul că nu sunt neologisme ca în România, împrumuturi din engleză etc. S-a păstrat totuși limba lui Eminescu în regiunea Cernăuți. La școlă se vorbește limba literară, acasă mai mult dialecte (regionalisme, n.r.) Sunt foarte multe dialecte - dialectul moldovenesc, bucovinean ș.a. R: Dar ca reprezentare numerică, mai sunt mulți români în Ucraina? G: Aici e destul de complicată problema, să spunem câti români suntem, pentru că statul ucrainean ne împarte în români și moldoveni. Mult mai corect ar fi să spunem vorbitori de limba română. Și suntem circa 400 000-500 000 conform recensământului din 2000. R: Și o ultimă întrebare: în ce măsură v-a afectat tratatul semnat de România cu Ucraina în 1997 sau dacă a avut vreo repercursiune asupra voastră? G: Ne-a afectat foarte mult pentru că e tratat de bază între Ucraina și România și relațiile dintre aceste două state depind de el. Ne-a afectat foarte mult pentru că, conform acestui tratat, România a renunțat la românii de peste hotare, pentru că a renunțat la teritorii, la ținuturile istorice - nordul Basarabiei, nordul Bucovinei, Ținutul Herța, sudul Basarabiei, adică actuala regiune Odessa, și nordul Maramureșului. Și românii din Ucraina îl consideră pe Constantinescu un trădător al românilor pentru că a semnat acest tratat. R: Mulțumim foarte mult, George. G: Mulțumesc și eu. |